Pagini

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Cadrul doi

Am văzut privind biletele noastre de avion,
Cu o coerenta izbitoare,
Fiecare pas.

Dezbaterile plăcute despre orice,
Încercările mele umile,
Încercările tale tarzii
Și o posibilă bucurie pe fețele fiecăruia.

Calendarul cu notații vesele,
Telefoanele de seară,
Ceaiurile cu care să-i copiem pe britanici,
Povești despre plus și oameni ce pot discerne între singuratate și pustiu.

Aniversările mari,
Înțepăturile de la sfârsit de săptămână...
Puzzle-ul ăsta ar fi avut mai mult de șaisprezece mii de piese
Și tot atâtea rezolvări posibile.

Aerul tare te-a ridicat, fără dubiu,
Cu doua-trei degete
Peste intervențiile penibile ce-și trag sufletul
La cotituri.

Cu tabletele de glucoză-ar fi fost
Mai greu...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...