joi, 12 noiembrie 2009

2. Seara, Cătălina îmi dă sfaturi perfecte

În amurg, în soarele ce se răzbună când și când
În compania unei fripturi în sânge,
Pe care ea se răzbuna în zilele în care nu pledeză nici pro, nici contra,
Dar mai ales în compania mea,
Cătălina devine un bun sfătuitor.
Un om "de viață"
Care-ți cară bagajul tău pregătit niciodată cum ar trebui,
Grija zilei de mâine,
Grija trecutului,
Pentru ca ea, e singurul homo sapiens sapiens
Care a câștigat ceva capital în lupta cu timpul - Răbdarea.
Rabdarea și-o arata dimineața, în după-amiezile toride, în serile acre sau în somn.
In fiece moment al zilei, răbdarea Cătălinei îmi spune ca nu sunt in preistorie,
Ci într-o epocă a pacălelilor mici.
A revoltelor de după baricade,
A războinicilor cu parkinson
Ce cad peste treptele de la facultate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...