Generozitate,
Cinste,
Spirit de abnegaţie.
Aceiaşi trei parametri au ucis şi cuplul din Verona.
Cu tot cu visele şi dorinţele lui,
Cu tot cu responsabilităţile şi renunţările lui,
Cu tot cu grotescul şi neconventionalul lui.
Dacă există un loc şi un timp
În care -cu toate puterile-
Nu mi-aş fi dorit să fiu,
Atunci e platformă uriaşa
De pe cel din urmă peretele exterior,
In ceasul acela stricat, bolnav de sughiţuri.
Platforma ce avea să se prabusasca peste orgoliul
A două familii uitate de timp.
A două vieţi aproape la fel,
Sortite Marelui Adevăr.
Păcătosul din mine susţine c-ar fi îndurat
Până la ultima strigare.
Eu ştiu că primele sclipiri nu se repetă niciodat',
Pentru că-ngrijitorul de poveşti,
Cărbune
Nu mai are.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu