spaţiul gol

eram în mall

pentru mine, exact ca atunci când trece circul prin sat

pot doar să presupun

o minunăţie mică, incredibilă

în timpul căreia nu ştii dacă visezi sau nu visezi

dacă trăieşti viaţa sau viaţa trăieşte o dată cu tine

am luat nimic de mircea cărtărescu de la colţtul socrate

în jur, mult osho, alan watts şi alte panacee

infuriat, am plecat cu două volume de poezie

necrezând nici în ele

m-am oprit o oră la games corner

am mâncat ca şi cum ar fi fost prima masă sau ultima

am citit puţin

în zgomotul asurzitor, poate suferinţă, poate dezordine

versurile nu aveau nicio noimă

seara, la fel

acum citesc şi-mi par una cu portocala mecanică

zian e concentrat şi totuşi distrat de trenuri, maşini, kilograme, înălţime şi ce-i mai iese în cale

pentru mine e nou, încă sunt un razboinic luptând acolo unde pacea dansează

seara am facut treasure hunt

am aprins lumânări

am pus muzică de piraţi

şi am deschis cadouri

imediatul

viaţa ca o apă care curge

nu e niciodată aceeaşi

şi totuşi e aceeaşi

onomatopee

linişte

paşi tropăind

mai departe

freud

freud metamorfozat într-o pisică grasă
nerăbdător şi atent
vizitele sunt tot mai rare sau tot mai vizite
frați şi surori de suferință sau praf stelar
pentru toți oamenii fără far
picturi în debara tot mai curat în mintea mea
fiecare loc mă va duce la mine fiecare om mă va ducea mine
existența e o secundă
toate străzile duc la roma
joaca ne face vii

calm 2

meditând m-am văzut cerb
respiram pășeam dinăuntru
fără mândrie fără atașament
apoi am văzut din nou desenul cel nou
cerc galben
albastru
roșu
două petale roz pe post de cap
dimineața zâmbește
suflet lejer
cuvântul respiră
pace
închid ochii și mă văd așa cum sunt
deschid ochii și mă văd așa cum sunt

texas

andaluzia așteaptă
mâini peste
circul singuratății în natură
trenul cu o singură aripă

venus
cască
și

zero
vreau doar să te cunosc
poate-i e frică
sau poate chiar vrea să te cunoască
sau poate vrea doar să te cunoască

grow up
wake up
poezie cu usturoi
maioneză motivațională
trezit devreme
strângem cărbuni scrumiere
you're the queen of fucking anything

sunt orb
arbore care naște
zar care cade cu fața-n sus

any birthday ideas for a stranger
are gust bun poemul ăsta
prima zi în care nu-ți legi șireturile și ți se pare
că te-ai facut mare

sincron
nota la masa 4
taxi
autogară
inima se oprește
auzi o voce asemanatoare cu vocea ta
februrie iluzii locale
empty your head before going to heaven
E mc2
într-o linie ce nu se mai termină

venim luni
stop
la 16
stop
milena se simte mai bine
stop
am primit flori
stop
cerul nu cere
stop

sfârșit

jocul de-afurtul

într-o seară de macarie asfințitul colora o oarecare carie lăsând fâșii-fâșii ascunse mulțimii doar de blocurile în tonuri maronii
cerul era de-un albastru precis cern de parcă-ntreaga zi se dilata-n poem 
nori roz diafani beatifici în imponderabilitate moarte identic de puternic măcinate 
soarele cobora lizibil pe măsură ce se schimbau mersurile liniile de vizavi începeau să se-nchidă mai des și le displăcea orizontul supărat din ce în ce mai fad 
întunericu-nainta interpelând un fapt 
norii roz deveniseră arămii spre vest iar când le-a spus dreg porci sori scrisori și-un astru distrus
lângă pungă alungă noaptea vine-ncet și-o mănâncă vestul pierzând penel în fața vastului trist ce cerșea
de undeva gonind ca o plajă suflându-i în ceașcă cum striga pedestra spațiu necuprins din ce în ce mai stins visul s-a-nchis și pe globul din vis în vis 
luminile de nu mai vii și niște ciori într-un bol ascund inegal prescură în zare mațe roz despărțite aspectuos de oare cine la lingură 
o zonă de beton nefastă apoi în mărginime arealului destins de acalmie
pe fâșia de fum distins statuia din carmangerie a
colo unde erau balele-nainte să dispară forțe nevăzute împresoară scara în petale
prefăcând-o dintr-o balenă cu pete de teren pervaz violent hardcore indigo cerul se lasă încins cu calmurile lasoului dintre clanțele unui registru
apusul și răsăritul sau definit într-un val încrețit pe deplin încremenind în zadar lumini izolate-ale mierii devin ca de-odată carăbuși vedirii
fiindcă deja mersurile nu se mai pot trezi-nvinse 
tace pân' la o nouă ștachetă de tenori linse

nimic personal

nimic personal
nimic personal
nimic personal
nimic personal
nimic personal
nimic personal
nimic personal
nimic personal
muzică de canibali
muzică de canibali
nimic original
secreții
aprilie
divin
sincopă
declar
călătorie 
la munte
termite
iubire
salvează
șamanul
uimește
omul din tine
râzi
uimește
râzi
crește
dorința
și cade
și cade
și cade
un clopot
mă strigă
nu răspund
deși aș vrea
deși ai vrea
nu mă cunoști
deși acum
ți-am spus ce simt
vei fugi
cu șalupa
cu andreea
cu raluca
ardem 
amintiri 
sinoduri
sinoduri
te sperie
adevărul 
te speriu
totodată
dintr-o dată
viitorul
dintr-o dată
viitorul
dintr-o dată
viitorul

marsupiu noaptea

dă cuc
lapele peste inima lui 
trezește șamanul din tine
învață să vibrezi
nu te încrede în sfaturi sau poezii
babidabummm 
ai început să scrii atunci când nimic nu anunța căde-rea
te-au găsit la un an distanță 
te-au iubit la un an distanță
oraunu orarunu departe de furiile ei 
silabele se adună greu literatura sperie ortacii rând
pe rând rând pe rând 
unde ești și ce urmează după rândul unsprezece
de ce se pierd poeții în ei înșiși de ce
îl visez noapte de noapte pe jjjjjj căzând scuturat de demonii microfonului 
apoi pe toate iubitele călărite de zeul soare

cântă păcătosul
sapă cârțița
scoate apă din apă din apă roagă-te

am trecut dincolo 
las urme ca hansel si gretel știind că nu mă va recunoaște nimeni 
nu mai sper nu-mi mai doresc nu mai astept nu-mi mai plang de milă nu-mi mai înghit inima
aș cânta și eu dar doar dacă are cine să caște gura
să-și desfacă picioarele și să strângă spune-mi tu 
de ce se pierd poeții în ei înșiși 
pentru că ei au înotat în altă apă amniotică
mă feresc de adevăr cât pot dar adevărul iese prin mine ca un abur apoi mă scuipă
inima sare două bătăi dau din cap știu că nu mai am nimic de pierdut
știu că am totul de pierdut totul de oferit
scapă-mă tu 
scapă-te tu
schismă frumoasă ce te vei opri în viața mea plină de cordoane și spânzurători

înger îngerașul meu 
speram să mă fi văzut 
speram să mă fi legănat 
speram să mă fi iertat
înger îngerașul meu 
nu sunt cu nimic mai presus decât ceilalți

așa se deschide o ușă prin care nu știi să treci 
dar te trezești dincolo 
acum gata. ești un mare poet 
tot ce trebuie să faci e să nu te lași dus de droguri 
să nu strivești femeile ca pe niște biscuiți de la-mama
să te uiți în ochii tuturor ca și cum ai putea să pricepi 

elefantul observă
albina observă 

și mie mi-ar fi la fel de greu dacă aș fii în locul tău

auzi ritmul pe care nimeni n-ar putea să-l reproducă scriind și trepte rabatate se lasă peste

ana și alfabetul

a.

aș putea să urlu câine cu rabie
lăsat singur pe străzile bucureștilor
care și ele 
și străzile 
latră 
acum ori niciodată scapă 
de mărul evei 
deschide umbrela și mergi mai departe 
în prima biserică în primul stâlp de înaltă tensiune
că acolo se odihnesc păsările și sfinții și tot acolo
și tot de acolo
îmi umezesc creionul chimic pe vârful limbii și scriu 
un manifest pe care nici măcar eu nu-l mai înțeleg
aș putea sigur că aș putea
dar aleg să rămân aici 
credincios și umil nebun murdar
circulinconștienților la două străzi și jumătate
de cel ce sun
t


b. 

să mori pă budă 
un clișeu împuțit, zisecristi
bă, nu te mai băga-n poeziile tale
nu fi bolnav
un 
clișeu împuțit
poemul femeilor cu simțul răspunderii
dar dacă intri-n prima budă și rămâi acolo o vreme
singur
o să-ți dai seama cât de rușinoasă e moartea
sau o să te târăști victorios pentru că tu nu vrei 
nu azi
tragi apa pentru că n-o s-o tragă nimeni altcineva
aprinzi o lumânare un led
îți aduci aminte că nu știi să cânți la orgă și 
ești totuși tu 
singurul premiu adevărat
arma se descarca
dar viața ta merge mai departe lângă un alt semafor
culorile se schimbă tristă ciclicitate
nu uita
ai scăpat din budă te îndrepți către bulevard
spune-le ceva folositor oamenilor 
sau cineva o să te zboare de pe planșeta asta
hai gata


c.

orice se naște dintr-o lipsă
lipsă mănâncă


d. 

ce rost are să scrii poezie
să împroști tristețe 
dintr-un avion de jucărie
peste câmpul ăsta cu balene
si-la-bi-seș-te
bănescu știu că trăiești


e. 

din comoditate începi cu cartea de versuri
apoi scrii și tu 
continui așa pentru că poezia e prea greu de luat la răspundere
cine să ia la răspundere poezia
continui așa și cu fetele care nu au rămas în stradă
ești obosit pui capul pe  
îți dai seama că ești nimic
filosofii s-ar bucura 
nușitu
nici bucătar nici porcar nici militar nici salvamar
aviator pinguin la cercul polar
ana karenina


f. 

îți lungești picioarele până în cameramea
crezând c-o să te văd
nu te văd
faci câteva cercuri
apoi te întorci la singurătatea ta
cea mai mare și mai frumoasă dintre singurătăți


g. 

cum să cenzurezi un poem de dragoste
cum să fi mai prost decât tine însuți
cum să nu aștepți
cum să uiți
cum să nu uiți


h.

cel mai straniu e că ceea ce contează nu încape aici sau în altă parte
viața poate mult mai mult decât a apucat poezia să vadă


i. 

îți dai seama că e greu și te sperii și te ascunzi
și te sperii din nou
apoi cine știe 
îți vine să râzi te împrietenești cu gunoierele că și ele e oameni 
nu glumesc 
ce faci, venus?
ce se fac, culeg stele pentru


j. 

calul de căpătat nu se caută la dinți 
buturuga mică răstoarnă carul mare
bate fierul 
cu o floare nu se face
cine se trezește de dimineață
aproape că-mi aduc aminte cine sunt
frica gesturilor friabile
proștii ca mine se lasă mângâiați și totuși
știu cuvinte pe care mai apoi le caut în dicționar 
ele înseamnă exact ceea ce credeam că înseamnă 
închid ochii și mă îngrozesc de câte ori trece ceva extraordinar pe lângă tine și tu
unde ești
unde ești 
unde ești
und


k.

karl marx
chintă roială
kilogram
crocodil copcă cerul crede 

l.

aici 
chiar aici

m.

somnul vine încet 
eu, din respect pentru tine voi dormi pe coridor
unde patru pitici îmi vor ține trena


n. 

alfabetul ăsta nu se mai termină pentru că încă nu

o.

ți-am spus că te iubesc

p.

accidentele sunt accidente

q. 

ia-ți un hamster și roagă-l să strice el roata 
pentru tine
veți fi libe
ri


litera de după litera q.

r.

s.

ș.

t.

tot eu

u.

uranus 
să moară mă-ta
ce frumos e să scrii pe pânză

v.

vulnerabil ca o culme peste care stau homarii 

w.

x.

y.

z.

benzenul poetic

peozie, peozie
pulpa vacii de hârtie elefant 
înfrigurat gura 
ursului treptat
se închide 
iară noi oamenii din mușuroi
ne iubim-iubim întruna
nu ne sperie furtuna

Dance of the Knights

papaaaaaaaaa
papapapapapapapapa
papapapapapa
papapapapapapapapa
papapapapapa
papapapa
papapapapa
papapapaaaaaaaa

mașina de spălat trăiește mai mult cu calgon

când devi bărbat, să mă cauți 
nu am devenit bărbat
dar există un echilibru al tuturor lucrurilor 
văzute

și nevăzute


creierul moale se așează în palmele tale de fetiță-femeie
și începe să cânte imposibilul devenit posibil
trebuie să o recunoști și tu totul tinde să meargă înspre adevăr
dar omul - această cârtiță care nu știe că lumina o să pună capăt 
călătoriei
sapă 
sapă fără oprire 
râzând 
mustind de tot ceea ce există mai bun în balta asta
pe care nu știm cine a umplut-o cu apă
și pești

c.anaru

în sfârșit o femeieee, între-atâtea pungi 
de plastic
și șarpele aurel era acolo, după servietă
aștepta să-și înceapă ziua
și toate proastele râd la poezia asta
nu, n-am nimic cu femeile, așa e poezia
din păcate n-am nimic cu femeile, așa e poezia

dacă de azi o să te prezinți c.anaru
și dup-aia o să zici că vine de la 
ana rusu 
vor crede toți că ești dilăr și-or să te salte
salte seamănă cu saltele
în poezie totul e posibil și saltelele țin 
oricât vrei

patriarhat cu Tincuța

mr mooojo riiisiiin

vrei sa bei din brichetă cu mine? oau!

beau. să mă duc la stele 
să-mi văd verișorii, vere 
verișorii mei stelari reîncarnați pe mătăsari
băieții răi ai zilelor noastre ce-mpușcă păsări de paște
le gătesc și le mănâncă crezând c-așa o s-ajungă 
și ei la etajul patru

aș bea gazul din brichetă 
într-o camionetă 
din gheretă 
ce 
femeie corectă

mai greu până mă pornesc, ca un camionagiu
pe care-l iubește 
mult nevasta 
deși vine cam târziu 
ăsta da cuplu zglobiu 
probabil pare că știu 
dar doar scriu
hai cu mine-n cișmigiu
să ne-ascundem toată iarna
de girafe și de panda
c-au ieșit din poezii 
când stăteam cu tine, știi

mă înfing să beau cu tine
chiar pe-o trotinetă (bine)
d-aia care merge-n Soare

trotinet-anti-poluare 
d-aia care merge-n rime 
d-aia care merge-n mine 
d-aia care merge, bine? 

d-aia roșie, verde, mare 
ca-i sărată marea noaptea
crocodilii ies și cartea se deschide la jum'ate 
gem de pere colorate 
poezii sincope sparte

poezie din noroi 
să se sperie toți librarii 
să mă iubească canarii

să mă vadă-o fată roșie 
cu cunună-n cap, cu lună 
pe deasupra mișunând 
ca un bec ce-l țin plăpând

nu mai sar la gâtul vieții 
să se-nmoaie toți pereții dacă poezia asta 
nu-i soră cu pixul, pasta
primite anul trecut 
de crăciun când stăteam singur, fericit și mă gândeam 
cum ar fi s-apară viața fix când mă uitam pe geam.

tu centrezi, dai cu capul
mie mi s-a blocat gag-ul
cum dădui să umblu-n el
nu mai merge
e purcel
el nu știe de păuni
și de pictori d-ăștia buni.
zi-mi ce-ai vrea casă mănânci
că io pot să-ți fac și stânci
de unde să-ți dau un brânci
fix într-un coteț de curci
zău, că nu vreau s-o încurci
păunaș de la Sibiu
nu scrii singur
și eu scriu

song

o oaie două oi c-așa-i hora pe la noi poezie din gunoi 
să iubești un om de soi stânga unu dreapta doi în balans prin usturoi 
câmp de maci să te desfaci câmpul vieții și-așa mai departe

dacă ești fată frumoasă iese poezia din călimară ca vara soarele de după holde

vine pauza uite titlul 
uite rima și pupitrul
zi-mi ce doare unde doare 
uite rana râzi la ea
pinguinul pe podea nu mai plânge acuma-i bine
totul africa maimuța mama frații geamantanul

unele fete se sperie
de aplombul meu stelar
am plombe dintr-un marfar ce-a oprit la măgurele
să culeagă flori albastre
ce fereastra vieții mele
ce noroc pe capul fetii
urcă-te în tren şi du-te
tu auzi trompete slute
poezia dinainte te încăleca cu totul
io mânca-mi-aş singur tortul
şi coliva şi raportu' 
am atâtea zile câte ciripesc păsări în gang
unde sexul nu-i corvoadă și studenții se înnoadă 
încă plâng pe arirang

vreau să îţi trimit culoare curcubeu cu totul azi
azi ce zi ca nicio alta
alta altul alţii totul şi cămilele pun botul
râzi ştiu bancul nemuririi
ştiu nu-ţi place poezia
ţie-ţi plac doar banii, haina
de safir vezi geamandură
ce-l face pe om să fie
bine
m-am oprit
stop
roşu
semafor
petrecere
pietoni 

întrece-te

6 octombrie, aproape bucurești

şi ştiu că nu e nimic de zis când iubeşti aşa cum iubeşti tu
ca un soldat în permisie
dezertor cu tancul cu pisica cu sutienul roşu pe după gât
mitraliera încărcată să tragă în oricine se băgă în povestea asta

eşti nebun
nebun nebun dar dragostea n-a ucis pe nimeni 
totul-e-dragoste
eu, cuvintele tale părinteşti haina mea cu funingine

n-am nicio obligaţie faţă de nimeni şi totuşi mă trezesc dimineaţa 
cu gândul la voi 
şi nu e mai bine din cauza voastră
e bine pentru că e bine 

mi-a fost frică de-ntâlnirea asta 
nu ştiu cum să-ţi zic 
ca de o partidă de vânatoare-n care nu ştii dac-o să-mpuști ceva

prostule
asta nu e o vânătoare
tu nu eşti un vânător
iar animalele ar trebui să rămână în pădure
sau la noi acasă

de azi o să poţi să-mi spui şi mie 
tot ce simţi 
tot ce ştii tu despre viaţa 
dacă plouă, îmi deschid aripile şi stăm toţi sub aripile mele
dacă ninge, vă deschideţi şi voi câte-o aripă

tușul ăsta e moale
am un nod viu undeva în stomac aştept
îmbrăţişarea aia a ta
mai departe fie ce ne e dat

o să ducem totul cu ochii plini de dragoste
cu inimile noastre de soldaţi
totul începe azi
şi acum
şi data viitoare
şi în noiembriele ăla în care eraţi amândoi mici şi cuminţi şi mă-ntrebai dac-am mai înregistrat ceva

când vrei tu 
sau
ai dreptul să fii supărat
ești vulgară 
mulțumesc pentru citatul din
vii la proiecție, da?
ne vedem la bucurești
câți ani ai tu?
am vrut să las o urmă
ți-am închis telefonul și l-am trântit pentru prima dată deși era al altcuiva
ai ochi albaștri ca ai mei 
îmi pare bine să te văd

6 octombrie, aproape bucurești
voi faceți ca totul să fie mai ușor 
posibil 
în cea mai bună dintre lumi 

fără voi aș fi o bucată de cărbune
cu voi sunt o bucată de cărbune

care râde