patriarhat cu Tincuța

mr mooojo riiisiiin

vrei sa bei din brichetă cu mine? oau!

beau. să mă duc la stele 
să-mi văd verișorii, vere 
verișorii mei stelari reîncarnați pe mătăsari
băieții răi ai zilelor noastre ce-mpușcă păsări de paște
le gătesc și le mănâncă crezând c-așa o s-ajungă 
și ei la etajul patru

aș bea gazul din brichetă 
într-o camionetă 
din gheretă 
ce 
femeie corectă

mai greu până mă pornesc, ca un camionagiu
pe care-l iubește 
mult nevasta 
deși vine cam târziu 
ăsta da cuplu zglobiu 
probabil pare că știu 
dar doar scriu
hai cu mine-n cișmigiu
să ne-ascundem toată iarna
de girafe și de panda
c-au ieșit din poezii 
când stăteam cu tine, știi

mă înfing să beau cu tine
chiar pe-o trotinetă (bine)
d-aia care merge-n Soare

trotinet-anti-poluare 
d-aia care merge-n rime 
d-aia care merge-n mine 
d-aia care merge, bine? 

d-aia roșie, verde, mare 
ca-i sărată marea noaptea
crocodilii ies și cartea se deschide la jum'ate 
gem de pere colorate 
poezii sincope sparte

poezie din noroi 
să se sperie toți librarii 
să mă iubească canarii

să mă vadă-o fată roșie 
cu cunună-n cap, cu lună 
pe deasupra mișunând 
ca un bec ce-l țin plăpând

nu mai sar la gâtul vieții 
să se-nmoaie toți pereții dacă poezia asta 
nu-i soră cu pixul, pasta
primite anul trecut 
de crăciun când stăteam singur, fericit și mă gândeam 
cum ar fi s-apară viața fix când mă uitam pe geam.

tu centrezi, dai cu capul
mie mi s-a blocat gag-ul
cum dădui să umblu-n el
nu mai merge
e purcel
el nu știe de păuni
și de pictori d-ăștia buni.
zi-mi ce-ai vrea casă mănânci
că io pot să-ți fac și stânci
de unde să-ți dau un brânci
fix într-un coteț de curci
zău, că nu vreau s-o încurci
păunaș de la Sibiu
nu scrii singur
și eu scriu