muzica e atât de proastă în zilele noastre
încât pornim pick-up-ul când nu mai știm ce să ne spunem
și stomacul crește a uitare și scârbă și a oricum sunt mai bun decât tine
oricum nu ești bun de nimic
muzica e ca brățara pe care ai primit-o tu pe 11 septembrie
cadou de la știm noi cine să-ți poarte noroc în loc de verighetă
că oricum nu te ia nimeni că ești nebună și uneori proastă și uneori
pasăre și el nu poate să priceapă asta
arcul de triumf când te-ai întors pe jos acasă prin noroi după ce
asta-i trusa de scule pune mâna pe satâr și uită că porcul e animalul lui dumnezeu
cade sânge cad pastile cade apă și praf nu-i nimic
conștiința ne iartă pe toți
joi, 26 decembrie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul rouă refac t...
o mare
un om singur pe o insulă mănâncă înghețată la cornet un om singur pe o insulă repară un ochean defect china e tot mai aproape boabele de ore...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu