vorbesc și eu cu pereții stai liniștit
suntem atât de mulți în lagărul-de-neclintit
aceleași gunoaie vor votul le-arăt scrotul
ține minte, porcule, poezia mea nu-i troacă scoate-ți botul
vă întrebați de ce îngerii cântă rap
i-ați călcat pe cap scăpând șarpele
și-acum se târăște fericit otrăvind pe rând toate-apele
nu mai sunt de mult în apele mele pește secționat
impostorii joac-același număr și aplaud
în jocul lor murdar nu știu ce caut
un copil îmi întinde mâna nu l-am mai văzut pe-aici
mă-ntorc acasă vorbesc cu un arici și totul parcă-i mai senin
rămân în balonul mai de săpun ce praf divin
era să mor dar încă mă mai țin
voi stați în berării
eu cânt cu greierii
duminică, 8 decembrie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
houghton
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu