toți vrem să părem altcineva
ce să și faci cu-atâta sine și unde să-l bagi
în care sac să-l arunci
peste tren peste calea ferată
oricum ești fiecare-n parte
vinul apele
beția moartea de boală
bunătatea fuga și alte ambițiile bune
dar ce-mi pare și mai interesant
e ce vine de-aici înainte
să-mi îmbrace oasele și ochii
în aur ușor ușor
în înotătoare și iconițe
în piele de animal
care știe că e de-ajuns
îmi scutur penele toamna
o fată le strânge pe toate
le pune sub pernă și se roagă
dimineața aproape că e altcineva
îmbată copacul japonez cu iubirea ei fără capete
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu