avem un milion de flori înăuntru
mii de insule
totul într-o aglomerare perfectă
un mecanism inextricabil
în om
fără să știm
un mușuroi încă nedescoperit
mii de insule locuite și nelocuite
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu