spitalul e liniștit după-masa
o casă de vacanță
o pajiște
e o liniște de parcă doar fericiții stau aici
dimineața sunt cozi mari
tot ca la porțile raiului
cărucioare viteză și nimeni nu se lovește de nimeni
liftiera urcă pe fiecare
și râde
nu știm cu cine vorbește la telefon
pe care dintre celelalte planete
poate chiar pe asta
olguța vrea la oraș de tot
numără caută în liniile palmelor ei care îi spun ceva
va pleca orice-ar fi
cu și fără iubire
cu și fără binecuvântarea părintilor
orașul e mare
o pricepe
o încape
n-o dă afară
nu-i spune cuvinte urâte
seara se servește orez cald
cu gem
pentru bătrânii cu trup de copil
pentru copiii cu trup de copil
și pentru restul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu