Am fost aici de milioane de ori.
Încă un bilet la fel de alb, la fel
De bine scris.
Încă două strofe din prietenii noştri
Ce vor să le cădem
La picioare.
Cu nişte cioburi din vată am lăsat
Dovada că am apărut din nou.
Ţi-am scris şi eu ceva,
Dar într-o limbă nouă.
Poate vei învăţa măcar puţin
Din ea.
Mă-ntreb şi urmăresc păşind
Cu paşi dintr-o femeie ce-ţi seamănă,
De câte ori nu mi-ai lăsat
Notiţe pe biroul tău.
Tu te întrebi de câte ori m-am furişat
Fără să vreau să ştii?
O să mor strivit.
Dar nu oricum.
O să mor strivit de un pian cu clapele rupte...
(Încă o glumă la fel de...La fel!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu