A şaptea zi e ziua în care diavolul -sau un fiu al lui-
Scoate în lumină haine ale celor mai vestiţi croitori ai iadului.
Gătindu-se, chiar cântând,
Va lua la braţ un nou slujitor al Domnului,
Într-o călătorie de neuitat.
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu