Pagini

duminică, 25 aprilie 2010

Tribut - Vocile toamnei

L-aţi dus de nas până departe,
În ţări în care plantele nu cresc,  
În care pere-apar mereu cu patru colţuri,
L-aţi dus, l-aţi aruncat din mers.
  
Şi vina cui o vom salta la judecată, nu-ntrebaţi.  
Vrem linişte totală, pietoni marcaţi,
O săritură liberă
Şi cei mai mici vor spune "hai, plecaţi!"
  
E scurt, se-nchide linia că-i tăcere.
Vocile toamnei stau în loc de scut,
Copiii se aruncă-n mare.
Cei mari se sting, căci s-au temut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...