miercuri, 7 aprilie 2010

Oale şi ulcele

Aş putea să beau din ce în ce  
Mai mult.
Băuturi din ce în ce
Mai sincere.
Cu sau fără văl,  
Cu sau fără premeditare,
M-aş arăta în faţă lor.
Le-aş arăta eu!
Le-aş spune eu!
Pan' ar seca butoaiele de pe peron,  
Până ar obosi o lebădă uitata-n ultimul vagon,
Până m-ar da afară pe un ton
Nedemn.
Mi-e somn.
Culeg tone de ceară de pe lumânări.
Cuvintele mă dor.
De dor mor sufletele ultimului călător.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...