marți, 13 aprilie 2010

Timpurile şi Fetiţa-Foarfecă

Trecutul e prezent
În fiecare cerc
Închis, cu mine
De cărbune
  
Prezentul e trecut  
De mult,
Sau e trecut
Cu vederea.
  
Viitorul se uită urât
Către un prezent care se grăbeşte,
Către un trecut care e mult prea departe.
Viitorul lui e peste ocean,
Unde unde uşor hipnotice se ciocnesc  
Într-o bătaie cu bulgări  
De vanilie.
  
Fetiţa-foarfecă mi-a promis că mă va duce
Pe un gazon verde, în faţa unui palat Londonez,
Să sporovăim, să numărăm franjuri de hârtie,
Să clipim  de douăzeci de ori
Mai repede.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...