Toate apele mărilor și oceanelor,
Apele cele mai curate,
Apele de munte,
Nici ele nu m-ar putea curăța în miezul ăsta de noapte
De mine însumi.
Nicio oglinda n-ar izbuti să reflecte
Poate o altă pereche de ochi,
Poate o altă siluetă.
Niciun drum -fie el scurt- nu poate face pe martorul cinstit,
Nevinovatul prudent ce stă pe vine
Așteptand să se lumineze de ziuă.
În consecința, umblu gol, în avampremiera spectacolului meu.
Singurul spectacol
La care aș fi capabil să accept
Neplata biletului la intrare.
În schimb, în final am să spun
Că dacă v-a plăcut moartea mea,
Puteți plăti oricât când veți pleca,
Când veți ieși,
În semn de acceptare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu