Două vieți pictate în culori diferite.
Două călătorii inițiatice cu scop uitat.
Întoarcere la primordial
Cu râsete copilărești și-n pas de fugă.
Mărul roșu - sânge nepătat.
Cel galben - toamna sinuciderilor noastre.
În livada cu nerostite,
Totul a fost o ecuație la pătrat
Din care s-a extras ce s-a putut
Și restul s-a incinerat.
Livada s-a descurajat,
Iar merele au putrezit.
Mai bine-ai fi rămas un hoț mărunt...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu