Pagini

marți, 23 decembrie 2014

ieri

într-o seară am urcat pe blocul cu patru etaje vrând să sar
m-am întrebat dacă măcar pentru o secundă aș simți durerea
mi-am spus că ar trebui să fie într-adevăr ceva extraordinar
vizavi de pensiunea unde acum câțiva ani era plin de bețivi cuminți și deștepți
dar care se căcaseră pe ei de frică

trist m-am întors în casa scărilor coborând conștiincios înspre viață

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...