sunt Pinochio,
ai mai scris despre mine
unul vânjos, cu braţe tari şi ochii strânşi de somn mă făcea ferfeliţă
o masă, un scaun sau ceva dintr-o bibliotecă.
dar ştii ceva, domnule?
eu nu mi-am dorit niciodată să fiu o bibliotecă.
am fost singur mai toată viaţă dar nu mi-am dorit niciodată să fiu
un scaun.
iar pentru o masă, ştii şi tu, sunt prea păcătos.
mă întreb cu ce drept vrei dumneata să ştii cum ne cheamă pe noi
ne pui în rând, iar după un test care să ne biciuie, ne repartizezi în camerele noastre.
primim şi mâncare uneori, alteori primim apă, alteori nu primim nimic.
e toamnă, iar aici lumina pătrunde foarte greu.
iertarea sau orice alt sentiment cât-de-cât-omenesc, la fel.
sunt Pinochio,
ai mai scris
des
pre mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu