Păcatele mele au gust de fiere.
Mărul, bătut acum pe toate părţile şi vechi
Stă jos şi-aşteaptă să fie prădat.
Din toate zilele-am ales pe cea cu ceasurile rele.
Şi-n loc s-aştept cuminte pe lădiţa mea,
(Spărgând din nucile rămase din trecut,)
Am adormit şi-n somn, 'nauntru, l-am găsit pe el,
Citind din cărţi ce-s ale sfinţilor,
Silabisind curat:
"Păcatele-mi au gust de fiere!" şi m-am înecat.
Am dat din mâini, din piepturi şi-am strigat,
Dar vorbele-mi veneau 'napoi ca o mâncare veche. Angrenat
În lupta asta, singur la părinţi, m-am străduit să ies învingător.
Păcatul meu cu gustul spart m-a scos din somn şi m-am trezit la loc.
Mărul, bătut pe toate părţile şi vechi,
Sta jos şi m-aştepta să năpârlesc.
Am ss-it ceva şi s-a speriat.
Mi-am revenit dup-un moment, de-atunci
Nu mă mai recunosc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu