Între rai și iad, te-am găsit
Spălându-ți mânecile ce le știu de când cântai la pian,
Gândind la trecerea ce așteptai
La zborul tău.
Și m-am văzut suprem judecător
Într-un proces al conștiinței tale fără seamă,
Pus sa aleg între un paradis și-un hău plin cu uitare.
Am tot decis, deliberat,
Apoi facut-am pas în spate.
Te-aș fi grațiat.
Ți-aș fi plătit o mie de cauțiuni,
Ti-aș fi adus avocați să te apare,
Însă mi-ai spus că trebuie să isprăvești.
Să cureți ce-ai trăit la timp, că timpul nu te iartă,
Să pregătești discursul cu suspin,
Și-atunci vor coborî din cer, alai
Și te vor duce în sfârșit Acasă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu