când pereții au emoții și oglinzile au cântec
și monezile-și rotesc tot cântarul peste suflet
și om care vrea să vadă o fântână gust de vișini
sunt uitare camp deschis
nu-mi mai văd trecut de scris
calea lactee calea moșilor calea ultimă
cârtița merge înspre lumină fără să știe că e final
o alta face galerii
alta face piața alta-și duce viața
tu în teneșii de plastic
profu' zice: nu știu ce caut aici, nu mă înțeleg cu nimeni, nu e nimic de schimbat
apoi mi-a adus o carte acasă apoi a murit
mult puțin
norii mei sunt norii mei
un concert de Bach e un concert de Bach
pășim cu tălpile de-a-ndoaselea să nu deranjam îngerii
să nu deranjam îngerii care fac omletă
sărituri paralele sol
cal cu mânere cal în rezervă
ce frumos e orașul ce frumoși sunt oamenii
ce frumoasă e geometria
și pisica clara care vine să mă pupe dimineața și mă păzește
frumoasă frumoasă frumoasă frumoasă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu