bat clopotele
parcă știu ele ceva
despre orașul de pânză de deasupra
pune-ți mâinile la urechi și prefă-te că știi pașii
și poți dansa mai departe
și mai departe
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu