pesemne peretele exterior se spărsese
aveam de mers acum mult mai mult pe un drum care ducea nicăieri
dar ce cântece și ce tamburine ne-au stat pe la urechi și câte îmbrățișări ne-au încălzit piepturile
numai câțiva dintre noi știu
într-un câmp de cozonac o uitare se gândește cum să fac să-mi amintesc drumul înapoi spre case și plasa ce trage pește răscolesc prin capul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu