ce ciudat
din câte pagini am
pe-atâtea nu le recunosc
şi totuşi ele mă cunosc
mă salută mereu
şi toată lumea mă ocheşte
nu mai ştii cine eşti
şi ce mai cauţi în lume/ pierde-te
lui dumnezeu nu-i mai pasă de tine/ilinca/nu mă (mai) citi
eu şi obsesiile mele
eu şi oboselile mele
eu nu dorm nopţile. căci nu mai suport traiul cu mine însumi
am luat în greutate iar
banca a doua jar pe tălpi
salată, perne moi
de voi nu vreau să mai aud
nimic
de mine
cine ştie
cine-mi va găsi
umerii ca o streaşină sub care să te-aşezi
te legi de mine ca un scâncet noduros
dar zi-mi
pe cine-aştepţi
Ma bucur ca esti la fel:)...La multi ani si fie ca anul care o sa vina sa aduca poetilor dubla inspiratie:)
RăspundețiȘtergereLa un mesaj întru prosperitatea poeţilor zău că nu m-aşteptam. Aşa să fie! Deşi nici gândul unui super-roman nu mă supără.
RăspundețiȘtergereDumneata n-ai facebook, nu-i aşa?
Ba da...am..l-am reactivat:)...stanciu flavia, asa il gasesti)
RăspundețiȘtergereAm găsit pe cineva, dar nu cred că eşti tu.
RăspundețiȘtergerenu am primit nimic...da-l tu pe al tau.....iute un link, poate merge:-?? : http://www.facebook.com/profile.php?id=100000323882552&ref=tn_tnmn
RăspundețiȘtergereMerge!
RăspundețiȘtergere