da şi tu un semn de moarte
ne desparte
ne împarte
mere coapte
coate
poante
larma viselor deşarte
şi te uită şi socoate
melcul cu antene-n spate
mâini ce-acum ne vor legate
lagărul şi limba - sparte
cuie-n culmile ce-s şapte
larma viselor intrate
scuipă inimi
nu te zbate
nu te judeca aparte
ai să vezi ce nu se poate
ai să mori urlând
tu, moarte,
dă-mi un semn şi poate-poate
am să mi te recunosc
marți, 13 decembrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
de câte ori m-am învârtit în jurul soarelui și câte mese de unul singur o să-ți dăruiesc un cărtărescu cu un pistol între pagini, cu o pasăr...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
empty
sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu