nu mai putem concura aşa
corzi vocale
amigdale
anecdote în pocale
sfinţii adormiţi agale
ne pornim la drum
deodată
apă bună şi cuvinte pentru cei
lăsaţi aici
drum lung/ poveşti
despre pământ
sper doar ca cineva să vină-n loc
altfel sfârşesc cu toţii în zadar
în buzunar mi-aş fi dorit să am oglinda
să plâng cât pentru toate vieţile
primite-n dar
încet întorc
visez. amar.
ajunşi vom fi necunoscuţii lumii noi
lumii celei mai şterse, poate
cu mâinile împreunate
îi aşteptăm pe zei să tragă draperia
să ne întrebe
să îi întrebăm
să ne ofere,
să le acceptăm
prietenia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu