Pagini

sâmbătă, 5 martie 2011

Minus treizeci şi trei sau cum trăiam acum (fix) o lună de zile

I.

Se-nvârte camera, se-nvârt în ea păcatele
Iau candele mai noi şi le aprind, întinde-te şi zi-mi că n-ai fost tu
Se rup petalele din lipsă de vânt,  
Azi mă vând, inc-o strofă şi-am să spun adevărul.  
  
Marţi la orele paisprezece o femeie deosebit de frumoasă are să-şi găsească
Sfârşitul.  
Se scurg secundele, iar eu mă rog pentru-o urmă de ploaie.  
Inc-o strofă şi-am să spun adevărul.  
  
Nuferii stau ascunşi, eu număr norii
Nu te ferii, am doar o inimă de pluş
Inc-o strofă şi-am să spun adevărul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...