să ştii că-n casa aia unde nu mai stă nimeni,
a stat odată cineva.
cine spune că n-a stat nimeni acolo,
cine spune că toate cuvintele sunt minciuni legate unele de altele,
acela ar trebui legat
lăsat pe-ntuneric
să se gandească la fapta lui.
pentru că în inima lui stă mereu câte cineva.
ăsta nu-i un păcat.
fiecare crede ce vrea ce poate
să creadă.
dar cineva a stat în casa aceea.
duminică, 29 ianuarie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul rouă refac t...
o mare
un om singur pe o insulă mănâncă înghețată la cornet un om singur pe o insulă repară un ochean defect china e tot mai aproape boabele de ore...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu