ceva nu e bine-n paradis
călăreţi cu două capete aleargă de colo-colo
vor să-mi spună secretul
eu nu-i ascult
îmi văd de nodurile mele
adun apă pentru părinţi
încerc să nu spun niciun cuvânt în plus
sau în minus
ceea ce nu e tocmai bine
următoarea oprire
poezia ţipă din toate marginile
şi nimeni n-are un căluş la îndemână
sau un cearşaf curat să sfârşească
cu circul
miercuri, 21 septembrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
houghton
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu