remediu kp13

de fiecare dată credea c-o să mori dar nu se obosea să-ți mai scrie scrisori
de fiecare dată credea că c-o să pleci tu o răbdare de fier ea mâinile reci
să mai treci îți zice și după se urcă-n taxi să vezi tu apocalipsă-n așternut ca la nasa
ce faci aici ce cauți ce vrei de la mine am venit să-mi iau am venit să-mi iau pastile 
ok așa începe corvoada nu ai ascultat de nimeni acum du-te la mama 
te-ajută ea să treci vama și dacă nu mă găsești oricând aici nu uita sunt tot tu
bătaie lungă în mesaj și-n viață ai crezut că nu e atât de rău și că poți să-i faci față
la fel am crezut am crezut și eu poezie-n bmw-u înmormântare-n bmw-u
poate uneori nu-i nimic cum pare uneori totu-i amar alteori nu te ierți nici tu alteori nu mai vezi și punct
îmi simți cadența adică mă simți cum cad ca un asteroid bolnav ca o stea întârziind la primul bal 
primii o sută de metri sunt mai grei dup-aia nu-ți mai pasă de mal 
de unde știu toate astea uneori nu știu nici eu când de adâncă e groapa
n-o-mpart cu nimeni n-o-mpart cu nimeni sfârșitul lumii de-a fi n-o-mpart cu nimeni
n-o-mpart cu nimeni n-o-mpart cu nimeni sfârșitul lumii de-a fi n-o-mpart cu nimeni
n-o-mpart cu nimeni n-o-mpart cu nimeni sfârșitul lumii de-a fi n-o-mpart cu nimeni
n-o-mpart cu nimeni n-o-mpart cu nimeni sfârșitul lumii de-a fi n-o-mpart cu nimeni
vanilie falnic ca o casă în flăcări așteptând salvamarii
vanilie falnic barracuda greșește barracuda plătește 
miros a pește mă port ca un sfânt ochii departe dinții plini de pământ
îți iau cu-o mâna îți dau cu alta sunt primul poet român care scrie cu dalta
uau cât de bine-am dat-o argooou birogratic ca la nato 
uau o dau atât de tare toate femeile s-aplaude-n drum spre penitenciare
nu știu ce pare ți-am zis din strofa trecută nu e ceea ce pare tu ia calul și mută-l
e sâmbătă seara sunt singur așteptarea doare adevărul doare totul doare
e doar o poezie n-o lua-n serios e doar o poezie n-o lua-n serios e doar o poezie n-o lua-n serios ar fi ca și cum ai aduna tot ce găsești pe jos

remediu kp 12

acum sau atunci oricând în vârful lumii artist agramat nu știi să urli 
scoate pixul scoate arma vor sângera cu toții la sfârșit știu vei mai cere două porții 
ești nimic ești nimeni și asta-ți place maxim parte-n parte cu viața mototolită într-un taxi
vrei neapărat să știi ce cred cred că toate te-au trădat măcar o dată în secret
poate sunt un nemernic nu caut scuze viața merită trăită până-ți pleacă de pe buze
episod următor acum ești pregătit jumătate dintr-o jumătate de cafea la plic
deschide ochii inima oricum n-o poți deschide încă nu poți să crezi că n-o să mai vină 
stai liniștit așa suntem cu toții plutim într-o barcă și cântăm pe porții
parte dintr-un vis pe care nu l-ai cerut parcă ai muri din nou iar vrei bani cu împrumut
poate că nu semăn în fiecare zi cu mine maturizare forțată n-o să ne-ntâlnim vreodată
îmi schimb scrisul după-amiaza oricum nu mă vede nimeni nu-mi schimb gândul niciodată încă îmi e dor de tine
mai bine poate că nu știi de toate astea ce s-ar fi făcut adam dac-ar fi rămas cu coasta
constructiv ca o epocă părea că s-a stins n-am zis nimic la timp deci m-am apucat de scris

remediu kp11

un' doi trei tăcerea nu e nepăsare pune toți banii în cutia cea mai mare
ceartă-ntre vecini cioburi mari și scrumiere parcă nici nu mai contează dacă poate pierde
etajul patru așa ne-am cunoscut nu aș fi crezut vreodată c-o s-o iau de la-nceput 
patru luni mai târziu purtam doliu mi-ai dai voie să văd că eram doar un cretin notoriu

nu știe cine sunteți apa curge prin pereți
fluturi bat din aripi rar el își toarnă în pahar
nu se știe ce va fi muzică pentru copii
scriem încă un album iar nu pot să mă adun

copiez sarcasm de pe pereți din bucurești plângi că nu știi cine sunt plâng că nu știu cine ești
plin de ace în stomac nu știu ce o să mă fac când voi fi mult mai bătrân nu uit că mi-ai pus capac
sper să nu mai prind nimic jocul ăsta-i prea murdar lovesc în abecedar nu mai văd nimic de fapt
sunt mult mai prost decât par imagini apar dispar am crescut cum am crescut n-o mai iau de la-nceput

timpul stând pe loc ca o limbă de câine cobor până la etajul cinci să iau pâine
fetele din lift se uită zâmbind la mine arăt ca după bombardament nu mă simt prea bine
afară e cam frig sunt în maieu și chiloți am uitat jobenu-acasă nu mai pot să mă întorc
4 dimineața și mă uit la ceas cine știe unde m-am pierdut nevrând să te las

nu știe cine sunteți prea mulți oameni au un preț 
fluturi bat din aripi iar el nu știe cine e
ea-l iubea cu-adevărat el - suflet întunecat
scriem încă un album toți vor știi ce vreau să spun

remediu kp10

la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea
dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai
poet bun la toate cum e să trăiești captiv în libertate
cred că spre deosebire de tine se simte destul de bine 
și nu-i este dor rănile care nu există nu ne dor
să nu-ți fie dor rănile care nu există nu te dor

fără frică fără frică groapa-n care dormi tu e destul de mică
vine noaptea o să te prindă de mâini gândul și fapta
din urmă dinainte nu mai ești deloc copil cuminte
nici bărbat nici nimic uită cuvintele grele știi ce zic

de-gea-ba-aș-tepți de-gea-ba-mai-speri
n-o să găsești azi ce te-a părăsit ieri
de-gea-ba-mai-speri 
n-o să găsești azi ce te-a părăsit ieri

dau cu pace către lume ca orice boschetar n-am nimic în traistă și nimic în pahar
asta-i viața asta-i moartea le-am primit pe toate-n dar pagină nouă-n calendar
tablou cu dorințe dumnezeu a trecut în neființă
nu-nțelegi chiar nimic oricum aș scrie visul tău cel mai de preț să sari de pe primărie

de-gea-ba-aș-tepți de-gea-ba-mai-speri
n-o să găsești azi ce te-a părăsit ieri
de-gea-ba-mai-speri 
n-o să găsești azi ce te-a părăsit ieri

remediu kp9

tati ai adus bradul acasă și hip-hop-erii dau punch-uri comedianții deopotrivă 
prafuri branduri bricostore nu credeam niciodată c-o să poți să mă omori
cine-aude cine-ascultă asta-i întrebarea bună ai lăsat facultatea și-acum cauți voia bună
băiatul tău mare gangster mângâie berea eu din turnul meu de fildeș văd contururi tot mai clare 
deși eu până la urmă sunt aproape putred cine fuge de-ntuneric cine ar mai vrea să lupte
să rămân să lupt sau să plec de-acasă n-am visat niciodată c-o să fie-atât de rău tată
metropole goale zgomot cât poate cuprinde am promis c-o să mă-ntorc cu grenade în cuvinte
pentru lefterii din strădă și câteva pentru tine două linguri vârf de moarte poate că ne-ar prinde bine
pe vaporul de la tine acum stau atâția oameni ca o scoică spartă vineri 
mușc din mine înc-o dată dacă îi tot cer să plouă o să rămân cu mocirla
clatin vise scuip întregul lunii nu numără bine mi-e destul de întuneric fără mine
nimic nu se pierde totul se transformă într-o gropă cu gunoi poate-o luați voi de la capăt

remediu kp8

trecutul meu slab ireversibil ca sida
pune mâna pe binoclu dacă vrei să-mi faci cu mâna
viața ta halou din falsuri zici că n-o să se repete
dar iar ai rămas acasă ochii plânși și mort de sete
mare tigru incredibil pune mâna și te iartă
cartea asta știe carte tatăl pare că vrea altul
n-are sens ca strada ta când treceam beat mort crezând
c-o să poată poezia tot ce n-am știut să-ți cânt
beznă mare-n capul tău ai făcut mare mizerie
și te rogi la cine știi ca nimeni să nu se sperie
până data viitoare o să tai 3000 de păsări și-o să vrei cu ele-n rai știi și tu că n-o să treacă
nu-ți dori ce nu mai ai uită s-o mai cauți vreodată

remediu kp3

nu te-am uitat
stop 
nu tu cealaltă
stop
nu tu cealaltă
stop
nimic nu e ceea ce pare 
stop
suntem cele mai puternice ființe vii dar o răceală ne zboară-n spațiu
stop 
nu mai știi cine ești iar asta doare
stop 
începi să-ți prinzi degetele în mașina de scris opium absint sare de baie
stop

remediu kp2

eu sunt poet nu mc să ții minte
tot ce uit sau greșesc e dincolo de cuvinte
eu sunt poet nu mc să nu uiți asta
nu am datorii la nimeni sunt un melc îmi plimb casa
eu sunt poet nu mc să ții minte
toate au un rost chiar dacă rostul nu se vede bine
eu sunt poet nu mc să nu uiți asta
fii cel bun cu tine bumerangul se întoarce obișnuiește-te cu asta

remediu kp

încă te întrebi cum e să fii lăsat pe întuneric
te trezești fără bani și târfe undeva în interbelic
eroul națiunii toți te-au lăsat singur
ești un miriapod cu prea puține brațe și părul pe bigudiuri
azi vreau să știi că tot ce ai nu e de fapt al tău 
când ți se pare c-o să mori te rogi până și tu la dumnezeu
tristeți ipocrizie fără margini te visezi artist vrei să umpli iar mii de pagini 
prea devreme-acum nu? prea târziu niciodată 
asta nu e doar povestea mea e și povestea voastră