tati ai adus bradul acasă și hip-hop-erii dau punch-uri comedianții deopotrivă
prafuri branduri bricostore nu credeam niciodată c-o să poți să mă omori
cine-aude cine-ascultă asta-i întrebarea bună ai lăsat facultatea și-acum cauți voia bună
băiatul tău mare gangster mângâie berea eu din turnul meu de fildeș văd contururi tot mai clare
deși eu până la urmă sunt aproape putred cine fuge de-ntuneric cine ar mai vrea să lupte
să rămân să lupt sau să plec de-acasă n-am visat niciodată c-o să fie-atât de rău tată
metropole goale zgomot cât poate cuprinde am promis c-o să mă-ntorc cu grenade în cuvinte
pentru lefterii din strădă și câteva pentru tine două linguri vârf de moarte poate că ne-ar prinde bine
pe vaporul de la tine acum stau atâția oameni ca o scoică spartă vineri
mușc din mine înc-o dată dacă îi tot cer să plouă o să rămân cu mocirla
clatin vise scuip întregul lunii nu numără bine mi-e destul de întuneric fără mine
nimic nu se pierde totul se transformă într-o gropă cu gunoi poate-o luați voi de la capăt
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul rouă refac t...
o mare
un om singur pe o insulă mănâncă înghețată la cornet un om singur pe o insulă repară un ochean defect china e tot mai aproape boabele de ore...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu