Pagini

miercuri, 7 decembrie 2022

apocalips #5

după credeam că n-o să mai vină nimeni
și-așa a fost

acum știu să-mi spun
există momente pentru care nu există nicio explicație logică
lumea asta nu e clădită doar pe logică
credeai că n-o să mai iubești niciodată, așa-i?

plecam de pe plajă noaptea
dimineața găseam castelele refăcute perfect
și el râdea la soare
totul e un joc, pentru cine se joacă

nopțile sunt așa cum vrei
planeta e așa cum o vezi tu
cine moare, cine se naște, cine suferă
cine se recapătă
cine luptă
cine cântă

nu e nimic de câștigat
iar cei care vor să câștige sunt singurii care au voie să piardă
la ușa asta vor mai bate mulți
și n-o să deschizi
o să crezi c-au venit să-ți ia ceva
așa că nu pot să-ți lase darurile la ușă
se tot întorc cu alte daruri
și cu altele
și tu îți numeri neșansa
și nu vrei să vezi cum răsare soarele

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...