miercuri, 7 decembrie 2022

apocalips #4

după nu știu cum e
că eu mai am de tras de șters de aranjat piesele
dar nu pentru mult
încă puțină răbdare
încă o piesă de domino
câteva ore de muncă inutilă și gata

nu e niciun somn din care să te trezești
există o arhitectură secretă
mare și frumoasă pe care n-o vedem
suntem mereu cu nasul în altă parte
pentru cine orchestrează e destul de ușor
e ușor când nimeni nu e atent

se poate spune că vor reuși doar câțiva
iar ei nu vor spune mai departe
liniștea n-are loc în poezii
nici secretele
nici minunile care țin

o să fim tot ăștia
cu straie mai frumoase
cine râde mai des
cine se bucură mai mult
ăla câștigă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...