bun venit în terminal grijă mare la fundal dumnezeu latifundiar viața de după-n canal
o canalie gust amar apar când alții dispar înnălbesc ca un zidar șase fețe ca un zar
o să-mi depășesc condiția pe banda a patra apa trece lovește piatra
recunoaște fiara moartea joia noe rătăcea căutând scânduri la troia
sunt o cușcă cu ochii mari ceva mă vede din oglindă cine pe cine imită
răni peste mine răni peste marte o casă de păpuși deteriorate
te iubesc dar n-am curaj asta i-am spus n-am mai văzut niciodată dereglaje mari de fus
din visul ăsta se trezește cine poate moartea nu rămâne-n spate mulțimi cad însângerate
fum m-acoperă nu mai pot să văd nimic e mai bine ca acasă inimă-n formă de dric
sâmbătă, 25 aprilie 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
houghton
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu