mi-am amintit de Zglobia şi închiderea ei
în cochilia necunoscutului de dincolo
de mlaştini
vineţie şi a nimănui
a ei, a lui, a moşului ce-mi spui că te-ar fi vizitat
e frig aici, e frig
şi iernii-i arde de balade
bal bule bombe scoate-mi aripa
ramuri de brad
ramuri de prun
ramuri de viaţă şi Neptun
se uită-n noi şi râde-ntreg
din zi în zi
încolăciţi
făcând în ciudă unei lumi/plecăm
călătorie
rugăciuni
şi coridoare/surd
apun toate minciunile
mi-am adunat în grabă rufele
mă mut
şi luna mă primeşte-n sine
mi-am scurs în grabă ochii/acum
te văd
întorc ceasul ciudat pe partea cealaltă şi-aştept
că florile să-nceapă să se certe
că toate ce se cern să-ţi strige numele
pe care ţi-l cunoşti doar tu.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
cu fiecare zi pașii lor făcuți înapoi cuceresc lumea
-
trec tare peste beznă și fum ceața asta - îi zice acasă copii cu o singură mână bat mingea pe un teren invizibil se mai rănește câte unul,...
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
leneșii ajung departe
cu fiecare zi pașii lor făcuți înapoi cuceresc lumea
genial
RăspundețiȘtergere