Pagini

luni, 7 noiembrie 2011

Călcându-mi pe urme

sângele uriaşului
cimitirul apărut de nicăieri
o mâna pusă anapoda
o carte pe care ţi-ai fi dorit s-o scrii fără
să te uiţi înapoi

moarte corbului
moarte omului
moarte la marginea mâinii mele
închideţi vă rog
uşa

cum să te ascunzi atunci
când eşti într-o deplină siguranţă
/
ochi roşii
şobolani născuţi în luna a şaptea
mâine nu te vei trezi de dimineaţă
frica va pleca
înainte

Un comentariu:

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...