Pagini

duminică, 7 iunie 2009

Sărut cu gust de ADN

Acelasi scenariu.
Oameni ferciti ce rad larg viitorului inchipuit
Curat aflat in asteptare,
Oameni tristi ce-nghit sec in urma celor dintai,
Oameni imbracati in speranta pavata cu zambete,
Ultime deceptii ce promit cantece scrise trist
Si-un ochi inchis in semn de resemnare.

Peisaj sumbru ce v-ati dorit.
Copil ce prea devreme s-a lasat mintit,
Dus de nas,
Pacalit in pas de fuga,
Iti spune ca sensul e o gluma proasta
Scris intr-o dupa-masa
In care-a fost lasat singur acasa..

Iar tu te-ntorci neputincios sa fugi
Intr-un "cine stie unde",
Unde oamenii nu mai vorbesc
Ca sa nu-ti raneasca orgoliul prost-crescut,
Stiind cu toti c-ai sa te lasi cazut
In paharele tale fine ce te-nghit mereu la fel,
Pierzandu-te de asta lume,
De glume proaste,
De femeia ce-ti spune sa nu te (mai) uiti in urma..
Se lasa linistea.

[Morala?! Se vede cum ca perseveram.]

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

houghton

cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă  am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul plin de rouă...