duminică, 7 iunie 2009

Sărut cu gust de ADN

Acelasi scenariu.
Oameni ferciti ce rad larg viitorului inchipuit
Curat aflat in asteptare,
Oameni tristi ce-nghit sec in urma celor dintai,
Oameni imbracati in speranta pavata cu zambete,
Ultime deceptii ce promit cantece scrise trist
Si-un ochi inchis in semn de resemnare.

Peisaj sumbru ce v-ati dorit.
Copil ce prea devreme s-a lasat mintit,
Dus de nas,
Pacalit in pas de fuga,
Iti spune ca sensul e o gluma proasta
Scris intr-o dupa-masa
In care-a fost lasat singur acasa..

Iar tu te-ntorci neputincios sa fugi
Intr-un "cine stie unde",
Unde oamenii nu mai vorbesc
Ca sa nu-ti raneasca orgoliul prost-crescut,
Stiind cu toti c-ai sa te lasi cazut
In paharele tale fine ce te-nghit mereu la fel,
Pierzandu-te de asta lume,
De glume proaste,
De femeia ce-ti spune sa nu te (mai) uiti in urma..
Se lasa linistea.

[Morala?! Se vede cum ca perseveram.]

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

empty

sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...