z. undeva departe

scriu săptămânal o poezie
oricât de mică
în felul ăsta pot bate străzile victorios
cu ochii către cer
fără să cer
fără tine şi totuşi

urmează să ies
oameni de toate vârstele îmi vor spune lucruri nemaivăzute
trăite acolo, departe de patul meu cu două picioare
voi zâmbi gândindu-mă la strofa a treia

vezi tu poezia trebuie să stea în sertar
acolo se simte bine poezia
oamenii nu comunică prin texte
prin substantivul cer aşezat de fiecare dată la început
oamenii vor să-i iei de mână şi să le spui
gata. de azi o să fie ceva mai bine.

undeva.departe

coae
sunt mega rupt
mă piş pe el de oraş
blocuri în aer
da, coae, genial
mă duc să scriu o poezie
teodor brumă
humă
ilinca doarme cu tine sub pernă
mă duc să mă piş în mare
un fel de revoltă-mpotriva peştilor
mă duc să-mi tai o aripă
mă duc să-mi tai o ceapă
şi să plâng
pentru că nimic nu e ceea ce pare
ai înţeles ceva
n-ai înţeles nimic
o să fie bine n-o să fie bine
de-asta a sunat telefonul