între timp la Paris

azi am fost la Palais de la Decouverte în laboratoarele de chimie
când agita recipientul albastrul de metil intra în contact cu oxigenul şi lichidul se făcea albastru
s-a ars cu nu ştiu ce substanţă şi eu am observat uneori
se uita discret la degetul lui mare de la mâna dreaptă

apoi la sfârşit când toată lumea s-a retras
şi el făcea curat prin laborator
m-am dus şi i-am dat un bandaj mic (mereu am la mine, nu ştii când te deranjează tocurile)
mi-a mulţumit, a zis <<Ei bine, şi numărul?!>> <<De telefon! Mi-ai salvat viaţa, îţi sunt dator măcar cu o cafea!>>

am ieşit repede m-am dus la ghişeu
<<Bună ziua, aş dori totuşi să îmi fac abonamentul acela anual despre care mi-aţi povestit.>>
și aşa s-au dus 25 de euro pe un abonament anual la muzeele de ştiinţă
în nici un caz nu mi-am imaginat să cunosc pe cineva acolo


dimpotrivă, merg acolo când vreau să fiu singură şi să mă distrez!

nevoiedetimp

(5-77-55-7)


e nevoie de timp
de la primele rânduri la grădina-noastră-comună
de la consoane la vocale pe care le ţin cu grijă într-un săculeţ alb
de la ştiu-că-n-ai-să-te-superi
la umerii luminoşi

e nevoie de timp
e nevoie de braţe tari
ochii mereu deschişi
camerele goale ale oraşului pe când noi tremuram de frig
camerele goale ale oraşului
ferestrele deschise dinadins
camerele goale ale oraşului

e nevoie de timp
iubeşte-mă pentru ceea ce nu sunt
prăpastia nu există
şi totul e bine
vântul
păsările ce nu vor
să se mai apropie

îţi iubesc cu desăvârşire mâinile
şi ochii
şi nu vreau să fi greşit niciodată în poeziile
pe care mi-aş fi dorit
să ţi le scriu

e nevoie de noi
sunaţi-ne sau
căutaţi-ne după ora şaptesprezece
cu excepţia zilelor cu ploi
ne veţi găsi mereu/ aşteptând

e nevoie de nori
de pături prin-care-să-nu-se-vadă-cum-trebuie
timpul oprit şi nu
fructul oprit
malul de pe care putem zări fructele cele bune
primejdia
acum-suntem-în-siguranţă