Pagini

Se afișează postările cu eticheta acum. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta acum. Afișați toate postările

joi, 20 iunie 2013

amuzescunutesupăra

când m-ai găsit
singura aproape de poezie erai
tu
acum mi se face rușine gândindu-mă, dar îmi trece repede
arunc cuvinte știind că asta o să mă facă bine
iar tu o să zâmbești și mai mult

chiar dacă te aștept 10-20-30-40 de minute
o geometrie simpatică
și niciun drum nu mai pare atât de lung

voi târî mereu hainele pe asfalt
asta pentru că ceva albastru trăiește în mine/ la adăpost
mulțumesc jocului de șah și ție
și sper să fiu mai bun azi
în lupta cu mine/ în călătoria asta fără victime
din care să ieșim cu toții

mai frumoși și mai limpezi

acum
acum dar mai ales
acum

vineri, 1 martie 2013

alt exercițiu de pace

nu te-am văzut demult
te pup pe chipiu
sunt viu
aici se trăieşte mai uşor
mă uit pe coridor - o femeie
etaju' şapte - corida
etaju' patru - întrebările mele
cine ne-a pus aici
sperăm vreun dumnezeu vreun scoate banii că plecăm
ochi pentru ochi de azi azilul e tot mai aproape
aruncă-mi ancora ard, cora
nu mă leagă nimic de mine
zâmbesc nu-mi pasă unde voi fi mâine
voi fi un câine peşte la copcă
prietenul meu aleargă prin livezi zice mă vezi
zice te iubesc îi răspund te iubesc înapoi
ai vrea să mă opresc mai am atâtea foi
îmi fac un coif
mă golesc la timp ca un coş de gunoi
toţi suntem una nu vrei să pricepi atomii râd de tine acum încep
te pierzi crezi că nu te mai salvează nimeni
eu cred că scapă ăia sprinteni
dintre peşti m-au ales pe mine un fel de cine-pe-cine
stau acasă dacă nu-ţi convine fă-mi o salată de vinete
cine te sperie noaptea când închizi sigur nu seamănă cu mine
în tine se află binele deschide-i pune-l la masă cu tine ţine-te
are pentru tine mai mult decât știi să duci
pune-n desagă şi nu uita
pământul pe care calci e cum îl educi
cinstește-l
fii liber adică saramură cu pește
fă cum simţi tu nu cum scriu eu
altfel doamne fereşte

luni, 2 iulie 2012

limbaj

un nou limbaj îmi cere poezia
acum când în sfârşit a amprentat o revistă adevărată
şi o aşteaptă pe o a doua
acum tocmai acum
când alte flori mi se arătă în grădina părinţilor

am să ţi-l dau îi şoptesc culcându-mă pe o ureche
ea îmi scormoneşte în stomac strigând
trebuie să mai fi rămas ceva aici pentru numele lui dumnezeu

eu surâd crezând că asta-i ziua când poezia mă va părăsi
trebuie să mai fi rămas ceva aici o picătură de viaţă adevărată
trezirea asta ce nu poate
ce nu ştie a capitula

#

pe marginea lacului din capul meu  stau două rațe de casă au nume și îndatoriri  locul lor de care să aibă grijă  sâmbăta ies pe câmp și vân...