poștașii

eram obosit și vinovat de morți imaginare 

când a ajuns portarul la capătul străzii

și m-a întrebat: ce cauți aici, băiete? 

nu mai bine te duci tu acasă?

era mustăcios și beat de somn ca o pisică

zice te urmăresc de mult știu că n-ai acte

mănânci ce se găsește

și nu ai niciun prieten

mă ascundeam iar el silabisea

că mă vede că știe al cui sunt

că n-a ales el meseria asta

oamenii care mai erau nu știau să zică ce păzește

portarul scria uneori pe un bilețel

dacă toți așteptăm pe cineva

dacă toți așteptăm

apoi adormea 4 zile și erau numai nelegiuiri neviolente în oraș

fratele lui curăța totul până să se trezească

îi aducea apă bună și fructe mari

și nu-i zicea că e frate-su'