sa stăm toți într-o hală și să ne rugăm la păsări
ele să nu răspundă dar să roiască în jurul nostru
se construiesc cuiburi rome și prietenii cu ochii închiși
aici unde nu e zgomot și sânge
e verde cât vezi cu ochii
o cale ferată pe care nu mai vin trenurile
și timp și aer bun de respirat
să se audă țiuituri de pasăre
și să nu mai piară nimic
să creștem cât să nu ne mai încapă hainele noastre de copii
tot vom avea loc aici
cu gâturile lungite spre vârfurile copacilor
ne minunăm de lume și ea de noi
ne vorbim pe muțește
ne ademenim cu soare și loc să fii
să faci visătorie și să plutești
să râzi
să știi că locul ăsta e pentru tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu