colegii mei de facultate nu știau că-ți scriu pe ascuns
că ne vedem pe ascuns
că vorbim despre tot ce vorbim și-ți dau hanoracul meu gri moale
dacă e frig dacă e frig când vii
totul era o chestie foarte paralelă
închis în mine ca-ntr-o cochilie ușor spartă
dar cu muzică și vise
probabil la fel cum aveau și ei
aș fi vrut să știe
aș fi vrut să țipe cineva și pentru mine
doar așa
să fim siguri că trăim asta
dar totul e un pic matrix, până la urmă
n-ai ce-i face, cristi
table și salată la einstein și râdem
și mă gândesc că intră soarele fain în camera de la ai tăi
și nu știu dacă mai ai pisica aia mare
paralel
că practic nu fusesem la tine acasă
și nu veneam să-ți aduc una-alta
și să-mi fie frică de părinții tăi
așa c-am ales să scriem despre asta
și să plecăm fiecare-n altă margine de busolă c-așa fac oamenii
tu nu dormi
eu nu dor
tu nu dormi
eu iar încalec caii sălbatici și le spun că știu drumul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu