atunci am văzut tristețe pe pleoape
mai grea decât orașul care țipă
hai, arată-mi tu ce poți
bărbații din trecut cu fețe de roboți
la gât ce porți
o cheie ce deschide nu
nici uși nici suflete ispită de duminică ce punte pe
sfâșitu-ăsta de vas se-neacă marinarii
și lumea tot mai mică-n pumnul ei să stea
ce stea
mi-e milă de stilou că scrie
fără să știe când și cum
învie noaptea florile și știe
tot ce tu nici nu bănuiești acum
duminică, 3 noiembrie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
#
teritorial te caută puși pe scandal băieții se aude cum despart cuvinte cum încalecă eu lipsesc cum știu să lipsesc și vorbesc cum știu să v...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu