băieţii plâng noaptea să nu se vadă
nu ai pic de încredere în tine, animal de pradă
te-ascunzi ridicol, îngerii se dau pe balustradă
plictisiţi să te mai apere
salina asta-i mare ştiu
înoată oxigenul e tot mai aproape
la mine poezia se-aude, se vede
pierde-te pe urmele mele
azi plouă
eu mor puţin, tot ce rămâne las vouă
am o turmă de oi şi un laborator deschis pe nouă
nu m-a mai strâns nimeni atât de repede
viața pe trepte, greșelile mi le repet cu atenție
ru încă fuge pe străduțele inimii mele
ce favele proaste, împușcă-te-n cap, soldatule
nu-mi mai scrie din ploaie, că mă vindeci
cinci la un leu, abține-te
ține-te bine pe umerii mei
urmează potopul cu aromă de vinete
în gura lupului e răcoare
pastelul ăsta viu mă face om din floare și respir
și țip și râd și parcă anotimpul trece-ncet
ascunde-mă în tine ca într-un sertar, încă aștept
duminică, 3 noiembrie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
de câte ori m-am învârtit în jurul soarelui și câte mese de unul singur o să-ți dăruiesc un cărtărescu cu un pistol între pagini, cu o pasăr...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
empty
sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu