acum îmi dau seama că turnul babel e o metaforă
când ne îndepărtăm cu viteza celui mai mare obuz
inimă, spune-i tu ceea ce îngerii au prezis demult
voi fi aici plângându-mi bucuriile negre dimineața
și niciunui păianjen n-o să-i pese de piesele mele de domino
marilyn arată-ne tu calea
ne-am săturat de iluzii și internet / infuzii de bună purtare
iartă-mă, nu trebuia / rămâi închis în cușca ta și scrie autist
și plângi ca păcătoșii visând la porumbei
ești singur și speri zi de zi la umerii mei
în gerul ăsta mă rog cu voce tare - vreau la mal
dinte pentru dinte, te recunosc după copită
devin tot mai puternic, fantomele mă imită
contemplu la zâmbetul primordial
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
de câte ori m-am învârtit în jurul soarelui și câte mese de unul singur o să-ți dăruiesc un cărtărescu cu un pistol între pagini, cu o pasăr...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
empty
sunt un templu plin de carii sunt un medic care cară pelerina ploaia ochii am fost zidul și lumina treci peste treci peste pod animalul aște...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu