calm

sunt răsăritul 
sunt singurătatea absolută
sunt copilul căzut din spațiu 
sunt fratele cel mic al lui liviu
sunt visul tău cel mai de preț 
sunt ura profesorilor ratați
sunt cel care pleacă primul de la orice petrecere

vin din țara unde totul se poate
vin din blocul cu patru etaje
vin dintr-o proiecție personală
vin dintr-o naștere în luna a șaptea
vin din nevoia lsd-ului de mai bine

o să plec când o găsiți pe zenobia
o să plec când nu mai e nimic de văzut
o să plec când se vor aduna cerșetorii în aeroporturi
o să plec când nimănui n-o să-i pară rău

când toate becurile sunt stinse

mergi tu să aduci o lumânare?
chiar trebuie?
doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte
de unde ştii cât are să ţină?
nu ştiu
atunci?
nu ştiu.

mergi tu să aduci o lumânare?
chiar trebuie?
bine, rămâi aici
ştii că acum nu ne vede nimeni?
ştiu
şi?
ştiu

delfinii, câinii şi într-un final oamenii
se nasc din dragoste
a mea şi a ta, uneori a vecinilor de peste stradă
a copiilor lor cu ochi făcuţi din lumină
şi nu
numai