în cochilie cearşafurile devin tot mai mici
pot doar să le miros le netezesc
ele se strâng sub mine lent şi-mi spun că mă iubesc
durst o arde aproape la fel. a trecut de patruzeci înţelegând că poţi câştiga lupta asta & fără să sari
ioana e cum o ştiu
nici eu nu m-am schimbat deloc
e şapte şi ceva scriu culeg mărgăritare din cuferele în care stau comozi porci de rasă
Se afișează postările cu eticheta ioana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ioana. Afișați toate postările
joi, 1 noiembrie 2012
sâmbătă, 11 februarie 2012
înapoi.acasă
ascunde-mă în tine
ca într-un far bine luminat
şi toţi te vor admira fără ca nici măcar
unul
să cunoască drumul bun
te vor privi nebănuind că în spatele ferestrelor stau eu
spunându-ţi
o-sa-fie-bine-si-trebuie-sa-ma-crezi
şi trebuie.
alteori cobori să calci nisipul cu tălpile
numai aşa îşi poate continua traiul său lângă mare
şi ziua poate să fie zi
noaptea poate să fie noapte
eu pot fi ce-mi ceri spunându-ţi
o-sa-fie-bine-si-trebuie-sa-ma-crezi
şi trebuie.
dar ascunde-mă azi
mâine şi-n toate celelalte zile ce vor veni stând
cuminţi în coloană
rugându-se pentru amândoi.
ca într-un far bine luminat
şi toţi te vor admira fără ca nici măcar
unul
să cunoască drumul bun
te vor privi nebănuind că în spatele ferestrelor stau eu
spunându-ţi
o-sa-fie-bine-si-trebuie-sa-ma-crezi
şi trebuie.
alteori cobori să calci nisipul cu tălpile
numai aşa îşi poate continua traiul său lângă mare
şi ziua poate să fie zi
noaptea poate să fie noapte
eu pot fi ce-mi ceri spunându-ţi
o-sa-fie-bine-si-trebuie-sa-ma-crezi
şi trebuie.
dar ascunde-mă azi
mâine şi-n toate celelalte zile ce vor veni stând
cuminţi în coloană
rugându-se pentru amândoi.
miercuri, 18 ianuarie 2012
de duzină
ioana, tu
înţelegi greşit nişte treburi
Chopin nu era un tâlhar, un dezertor, unul care
să-ţi golească ţie buzunarele aruncându-te în genunchi
lăsându-te să-ţi plângi
singură rănile sau să strigi
după ajutor
nu asta fac femeile.
dar cum fac femeile?
dar ce fac femeile?
a cui mamă eşti tu, a întrebat-o Chopin indignat până la culme
a tăcut, desigur
ce să fi răspuns în numai câteva cuvinte
/
gândeşte-te că nu m-am gândit la asta
dar te-ai gândit? hai, nu ne-aude nimeni.
uite-un bec. îţi plac
becurile?
nici
mie
numai aşa mă mai pot înţelege cu cele cărora le porţi
straiul.
înţelegi greşit nişte treburi
Chopin nu era un tâlhar, un dezertor, unul care
să-ţi golească ţie buzunarele aruncându-te în genunchi
lăsându-te să-ţi plângi
singură rănile sau să strigi
după ajutor
nu asta fac femeile.
dar cum fac femeile?
dar ce fac femeile?
a cui mamă eşti tu, a întrebat-o Chopin indignat până la culme
a tăcut, desigur
ce să fi răspuns în numai câteva cuvinte
/
gândeşte-te că nu m-am gândit la asta
dar te-ai gândit? hai, nu ne-aude nimeni.
uite-un bec. îţi plac
becurile?
nici
mie
numai aşa mă mai pot înţelege cu cele cărora le porţi
straiul.
sâmbătă, 24 septembrie 2011
Zborul patru
nu umbla cu cioara vopsită
ştiu eu adevărul despre oameni
despre poeţi, despre tine şi despre toată povestea asta,
Ioana
stai în spate
să nu se-apropie nimeni de rândurile tale
dar să fie linişte, i-am spus, vocalele mele
se trezesc la cea mai mică atingere
cu capul aşezat pe umărul stâng
cuminţenia în carne şi oase
fără un cuvânt
înainte
dar eu ştiu
îmi spui dinăuntru
e bine ce faci
coboară berzele în strofa urmatoăre
dar eu ştiu
îmi spui de oriunde te aşezi între coaste
e foarte bine
coboară primăvara înaintea paşilor mei
ştiu eu adevărul despre oameni
despre poeţi, despre tine şi despre toată povestea asta,
Ioana
stai în spate
să nu se-apropie nimeni de rândurile tale
dar să fie linişte, i-am spus, vocalele mele
se trezesc la cea mai mică atingere
cu capul aşezat pe umărul stâng
cuminţenia în carne şi oase
fără un cuvânt
înainte
dar eu ştiu
îmi spui dinăuntru
e bine ce faci
coboară berzele în strofa urmatoăre
dar eu ştiu
îmi spui de oriunde te aşezi între coaste
e foarte bine
coboară primăvara înaintea paşilor mei
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
-
cad picuri mari peste oraș ostașii cad ca frunzele când plouă am capul plin de mine, nu am loc să mă scufund sau să trec cerul rouă refac t...
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
#
pe marginea lacului din capul meu stau două rațe de casă au nume și îndatoriri locul lor de care să aibă grijă sâmbăta ies pe câmp și vân...