priveşte cerul
mi-a şoptit şi m-a tras în gang
cum e
ce vezi
oameni mulţi unii peste alţii
sunt şi eu undeva acolo
îmbrăcat într-o rochie de-a ta
eşti şi tu
rasă în cap fără unghii
deşi nu ne vedem niciodată
deşi nu ne atingem decât rareori, din greşeală
e suficient pentru astăzi
tălpile lui dumnezeu - o iertare
ce abia mai încape în sandalele tocite
întru adevăr te rog
nu te supăra pe sufletul meu
ca văcarul pe vite
copilul ce-a cunoscut toate bolile
din slăbiciune
copilul ce-a iubit toate morile
din slăbiciune
copilul ce-a şoptit toate rugăciunile
cu teamă
în gândurile lui
încâlcite ca un ghem de lână
în gândurile-oricui a trecut pe strada aceea
unde încă n-au venit oamenii
fără să-şi dorească
fără
să ştie
la ce număr să-şi lase sacul cu oase
mântuirea e la o aruncătură de băţ
încă puţin
şi altcineva o să ajungă acolo înaintea ta
telefoanele sună neîntrerupt ca ploile,
răpăind în sufletul de cârpă
al mieilor
căci ei nu cunosc nimic din frământările
ciobanului
mântuirea e la o aruncătură de băţ
încă puţin
să omorâm mielul singurul vinovat
încă puţin
încă puţin
încă puţin
Se afișează postările cu eticheta ca vacarul pe vite. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ca vacarul pe vite. Afișați toate postările
miercuri, 10 august 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
cu fiecare zi pașii lor făcuți înapoi cuceresc lumea
-
trec tare peste beznă și fum ceața asta - îi zice acasă copii cu o singură mână bat mingea pe un teren invizibil se mai rănește câte unul,...
-
aș fi scris c-o mână stângă până unde să se vadă peste apă peste mese peste rafturi văd acolo stând ascunși pe andromeda viermi cu mere și...
leneșii ajung departe
cu fiecare zi pașii lor făcuți înapoi cuceresc lumea